Dincolo de nori

        Într o altă existenţă, dincolo de praful aşezat pe clădirile oraşului, curcubeul prinde viaţă la fiecare zâmbet de copil.
       Pescăruşii scufundă marea-n nori, iar cârtiţele sunt inspiraţia adolescenţilor în descoperirea formelor.
       Mi-ar plăcea măcar pentru o clipă zilnică să aspir tot ce-i bun, neglijând de e doar forma sau/şi esenţa lui.
 Uitarea să-şi facă loc în mintea prea agitată, şi dansul să-mi fie ghidat de emoţii noi. Să-mi deschid ochii doar când îi simt aproape pe ce-i ce pământul i-a adormit şi palmele-mi să-mi fie ghid.
        Poate ar fi o plimbare haotică, sau o etichetă sumbră a societăţii...Nu am de unde şti. Tot ce înţeleg e lipsa aerului curat dintr-o altă existenţă.