marți, 9 februarie 2010

Dinspre constiinta spre necunoscut

Chiar inainte de rasarit, cu o lingura in mana-ti frageda te increzi sa iei prima gura de aer. Te nemultumeste superficialitatea camerei, te inneaca tutunul expirat de el, te intristeaza schita definitorie
…ca un copil in asteptarea cadoului, te furisezi gresind, caci se aude intrebator de suav : « Buna dimineata, copil nebunatic!!! ». Tipic inmarmuresti, si in varful degetelor o noua emotie se contrariaza. Inaintea ochilor timizi, un brat se deschide spre lumina si un altul fixeaza o noua ramura a arborelui sadit din joaca.
Picur pe roca tacerii…doar clincletul lacrimelor adorm o taina.