marți, 27 aprilie 2010

Marturie

Cu smerenie imi dau seama ca poate cautam un prieten in nimic.Executat de imprejurari salbatice, incercam sa ghicesc salvatori cai verzi pe pereti, insa judecatorul avea un pumnal ascuns sub palarie.

Fiecare amurg indeplinea povesti pregatite sa goneasca pierdute.
Incerc sa potolesc masa de amanunte si neputinta ce se avanta intr-un belsug misterios fara sa existe mila. Simt cum ma inconjoara primejdia si cum tabara asupra-mi glasurile de nesuportat ale timpului care isi rosteste secundele.Doar rugaciunea si judecata lui Dumnezeu au imblanzit calacaroasa dispozitie; randuri de ghinioane potrivnice par sa dispara battue de privirea tanara si indragostita.