miercuri, 24 februarie 2010

Multumesc, suflet drag!!!...

Ca un felinar ce isi pierde utilitatea printre crengi uscate ale copacilor, luminam vietile celor ce doreau sa ma aprinda. Uneori, cate un batran melancolic prindea curaj privind deciziile lui sub lumina mea pala; alteori, stabilirea unor prioritati se colorau in mormanul de frunze ce se lasau asezate de vant in micile mele cioburi.
Atat de asteptat, iti intinzi emotiile curatindu-mi sufletul de praf .Vibrezi lumea din care te dezlantui, ingrijind cu gingasie amintirile sufletelor calauzite.
Necrezand in magie, pretuiesti fiecare secunda transformandu-o intr-un nou miracol al zambetului meu.
Multumesc, suflet drag!!!...