Am mers astazi sa primim din trupul si sangele Domnului.
In asteptare :
“De ce plange acea doamna?” ma intreaba astazi nepotul meu.
M-am blocat amintindu-mi cu tristete momentele adolescentine cand ingenuncheam cu credinta, cerand luminarea mintii.
Privind-o, nu avea fata rosie sau ochii inlacrimati, dar cine stie ce vazuse el. Si i-am spus ca este suparata. Ca un ciclu – pe cine ? Am ramas pe ganduri…si Dumnezeu a vorbit din nou prin cel de langa mine :
« Plangi si tu daca vrei sa plangi ! Plangi, Manu ! Plangi ! »
…
Interesant imi e cum isi asuma oamenii responsabilitatea. Altruismul impletit cu asumarea propriei vine, bucurii, tristeti ar fi o combinatie minunata pentru aceasta caracteristica umana. La urma urmei, de ce sa il invinovatesc pe cel ce m-a lovit daca vina imi apartine prin fiecare gest si fiecare gand rostit sau inchipuit doar am cerut ceea ce am primit ?
Da-mi, Doamne, puterea sa imi frang genunchii, iar bratele sa-mi sustina capul ingreunat de saracia lacrimilor !
In asteptare :
“De ce plange acea doamna?” ma intreaba astazi nepotul meu.
M-am blocat amintindu-mi cu tristete momentele adolescentine cand ingenuncheam cu credinta, cerand luminarea mintii.
Privind-o, nu avea fata rosie sau ochii inlacrimati, dar cine stie ce vazuse el. Si i-am spus ca este suparata. Ca un ciclu – pe cine ? Am ramas pe ganduri…si Dumnezeu a vorbit din nou prin cel de langa mine :
« Plangi si tu daca vrei sa plangi ! Plangi, Manu ! Plangi ! »
…
Interesant imi e cum isi asuma oamenii responsabilitatea. Altruismul impletit cu asumarea propriei vine, bucurii, tristeti ar fi o combinatie minunata pentru aceasta caracteristica umana. La urma urmei, de ce sa il invinovatesc pe cel ce m-a lovit daca vina imi apartine prin fiecare gest si fiecare gand rostit sau inchipuit doar am cerut ceea ce am primit ?
Da-mi, Doamne, puterea sa imi frang genunchii, iar bratele sa-mi sustina capul ingreunat de saracia lacrimilor !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu